luni, martie 24, 2008

Simple thoughts


"Momente dificile in viata oricarui copil"-uneori am impresia ca lucrurile astea inexplicabile[ptr mn] mi se pot intampla doar mie...dar nu e asa..sunt altii care au probleme chiar mai mari decat ale mele...dar ce sa faci..toti credem ca noi suntem cei mai importanti si ca noi suferim cel mai mult...
Mi.am acordat un timp de gandire...6 zile..nu m mai scris pe blog,nu am mai vb cu nimeni,am incercat sa nu ma mai implic.Singurul lucru...[sau au fost mai multe??]pe care l.am[le.am] realizat a fost ca nu ma mai intereseaza persoana lui...si ca asa cum a spus el eu nu vreau sa fiu cu el pentru ca il iubesc pana la cer si inapoi la patrat,ci doar fiindca nu il puteam avea,asta ma facea sa il doresc si mai mult si sa vreau sa fie al meu..si cand il aveam..ma plictiseam..si tot asa..si mie doar mi s.a parut ca il plac[iubesc impropriu spus ptr ca am doar 14 ani...nici pe aia]cand de fapt singurul lucru care imi placea la el era faptul ca nu il puteam avea...si cam asta am realizat..
a si ca "prietenii mei" mai "iubesc" la nebunie...si prieteni adevarati s.au dovedit doar cei la care nici nu ma ajteptam..prieteni adevarati..si cam asta am realizat...m.am hotarat sa incep sa scriu pe blog si despre cartile pe care le citesc ptr ca nu imi plashe sa scriu pe un caiet pe care oricum o sa il pierd sau o sa il arunc..scriu si oribil si imi este lene sa imi exprim sentimentele pe foaie..mai bn pe blog...pana la umra e jurnalu meu..asa ca see ya...

marți, martie 18, 2008

CE SE INTAMPLA???


intrebare:CE SE INTAMPLA CU MINE???????
raspuns:NU STIU...mai nou imi place sa imi provoc singura durere....[devin o masochista?????]
Nu ma mai recunosc...pur si simplu nu mai sunt eu...cel putin azi am facut un lucru neobisnuit pentru mine si pentru noua eu...am plans...dar am plans de .."fericire"????...da..in timp ce veneam de la meditatii mi.am propus sa imi acord 15 minute din viata mea spre a analiza primavara...azi a fost superb afara si am observat un lucru pe care in graba din viata mea nu am avut timp sa il observ...au inflorit copacii...ma plimbam prin parc,singura,si m.am asezat pe o banca destul de retrasa dar din care puteam sa observ absolut tot.
Am vazut cum toti se bucura de venirea primaverii,de ziua frumoasa de afara,de compania celui de langa el,companie pe care eu o am dar nu o simt.Priveam cerul albastru senin senin fara pata de nor,era acel albastru pe care doar cerul il putea arata si necopiabil,era...linistitor.Se potrivea perfect cu mireasma copacilor abia infloriti.M.am simtit linistita pentru 2 minute cat m.am pierdut complet in peisaj,am uitat de oamenii din jurul meu,de "prieteni",de parinti de scoala de absolut tot,si am ramas cu mine...ceea ce am descoperit nu a fost placut...am descoperit ca eu niciodata nu m.am bucurat de cadourile de Craciun...ci era doar starea...vai am primit ce am vrut..vai uite ce am primit...era concurenta cu colegii.."cine a primit mai mult si mai frumos",nu m.am bucurat de fiecare fulg de nea care cadea din cer,nu m.am bucurat de fiecare frunza aurie care cadea toamna,nu m.am bucurat de plimbarile in parc cu parintii in aprilie[pe care acum nu le mai am],nu m.am bucurat de primul mers pe role,nu m.am bucurat de prima nota buna iar acum nu mai am cum sa repet acele momente,dar nici sa le regret pentru ca este numai vina mea.
Nu o sa incerc sa ma schimb,pentru ca m.am schimbat prea mult,si nu mai ma cum sa devin acelasi copil de altadata care radea din inima,se bucura cand dadea un gol,se simtea mandra cand era laudata...acum sunt eu..adevarata eu...rad doar pentru aparente,un zambet stramb,ma las laudata doar pentru a le arata celorlalti ca pot foarte mult nu pentru ca mi.as dori acest lucru...
Gandesc altfel,singurul lucru la care ma gandesc de doua zile este cum sa ma razbun,cum sa calc in picioare exact um am fost si eu calcata in picioare,sa batjocoresc cum am fost batjocorita si sa strivesc viermii aia fara nici o mila.Pentru ca nici eu nu au avut mila cand m.au omorat,si au omorat ultima urma de bunatate si inocenta din inima mea,iar acum nu o mai pot invia...si vor suporta consecintele actelor lor de lasitate si idiotenie.
Acum,dupa o analiza cu mine...imi dau seama ce se intampla...se intampla ca...momentul meu se apropie..si o sa profit de el la maximum pentru a plati cu aceasi moneda celor care m.au omorat...si lista e lunga,pentru ca toti au actionat cu lasitate si au injunghiat pe la spate,si cum nu era suficient au rasucit cutitul in rana si dupa au pus sare pe rana...stiu ce se intampla...am murit...

marți, martie 11, 2008

Probleme in paradis


Da..parca viata se incapataneaza sa ma faca sa cred ca e o curva...cu fiecare minut care trece ma conving din ce in ce mai mult ca imi doresc sa imi bag ceva in toata lumea si in toata viata asta buna de nimic...
Am realizat cel putin in ultima saptamana ca de alti oameni sunt considerata "tarfa"...foarte dragutz...am mai realizat ca persoanele respective aveau o parere extrem de proasta despre mine...dar ca in fata mea se dadeau mai sfintisori...prima data cand mi.a venit ideea cu bloggul am hotarat ca nu o sa scriu ceva despre viata de la scoala ptr ca este un subiect banal...dar nu pot sa evit pentru ca scoala imi ocupa cel mai mult timp din viata mea[pana in mom asta]...si nu am cum sa trec indiferenta peste acest subiect...
Am mai realizat ca eu chiar am fost un nimic in viata lui si ca sa aud faptul "Pai stii ce mi.a zis Alex ca...stii io l.am intrebat si sa aud ca imbecilul a raspuns "..a fost chiar mirific..m.am simtit minunat...da...incerc sa fiu perfecta si sa nu fiu isterica dar voi cum ati reactiona daca ati auzi una ca asta...spre uimire si pentru mine...[m.am surprins pe mine...]nu am reactionat deloc violent,acele istericale,acele tipete,acele palme si pumni,injuraturi si alte manifestari vulgare au inceput sa se ascunda in ceata[nu au disparut de tot]....si am reactionat ca o persoana civilizata,matura,linistita mi.am vazut de viata...am pus acea masca a "indiferentei"...si cred ca am purtat masca foarte bine pentru ca toti au crezut ca mie chiar nu imi pasa...dar...de ce sa te minte pe tine...[vorbesc cu bloggul]...de ce sa te mint pe tine ca nu m.a interesat..cand de fapt vroiam sa urlu ca o descreierata,sa plang ,sa dau cu pumni si cu picioare sa ma duc la el si sa il dau cu capu' de toti peretii scolii...a fost orbil pentru ca nu puteam exterioriza acele sentimente care pe dinauntru erau pe punctul de a erupe...dar din nou masca a jucat rolul sau..si a fost "bine"...am parut "perfecta"
Am mai realizat ca nu am o relatie asa de excelenta cu mama mea [stiam asta dar nu vroiam sa recunosc]...
Am realizat ca nu intotdeauna sunt vazuta de cei din jur asa cum ma vad eu si ca numai eu sunt de vina pentru imaginea pe care o au ceilalti despre mine
Am mai realizat ca incercarea de a fi perfecta este inutila si ca atat timp cat o sa traiesc in tara asta inconjurata de aceste persoane o sa imi fie foarte greu sa ma schimb...cel putin pe moment...
Am mai realizat ca nu trebuia sa scriu aceasta postare dar nu mai puteam sa rezist..si stiu ca pare banal dar poate peste o luna nu o sa mai scriu despre durerea mea ca m.a parasit...si poate o sa scriu ca traiesc o noua...poveste...si poate peste 2 luni o sa vreau sa imi tai venele[glumeam]..si tot asa..dar este un jurnal..si datoria lui este sa suporte toate prostiile pe care le scriu eu si pe care le traiesc..si sa ma asculte...asa ca...
nu mai zic nimic

luni, martie 10, 2008

Vizes la stele rotunde


Postarea fara rost:|...chiar vroiam sa pun ceva azi pe blog dar nu aveam idee ce....si hopa...trinc..vine ideea....de fapt ideile ptr ca au inceput a ma asalteze...asa ca am ales prima idee...la ce visez eu...toti visam la ceva:fetele la a fi printese...[eu nu vreau sa fiu printesa NICIODATA],baietii la faima,mamele la copii cuminti;)),tati la multe meciuri de fotbal,diriga sa fim mai cuminti si multe alte vise mai mult sau mai putin realizabile...eu cel putin cred ca undele mele vise nu sunt deloc greu de inteplinit...spre exemplu eu visez la ...

-nemurirea sufletului in ora da franceza
-picioare perfecte[chiar daca crinu imi zice "picioare frumoase":)):)):))e patetic:)) si suna oribil..ma face sa ma simt bine]
-campie verde plina cu papadii intr.o zi de vara
-sa ma sarut in ploaie
-visez sa visez ca visez
-sa ma uit la un televizor case se uita la un televizor in care personajele se uita la televizor
-o inimioara fara cusaturi si rupturi si reparari inutile
-o viata roz
-fara scoala
-sa am aripi si sa ma duc acolo sus mai repede
-sa mor linistita
-blogg cu multe comentarii:))
-sa ma cheme "emanuela"
-[stiu ca suna stupid si ca am doar 14 ani dar....]sa am o fata si un baiat
-sa nu mai plang dupa prosti si dobitoci
-natura curata
-eu mai frumoasa
-ca traiesc
-libertate
-stele fara colturi
-sa traiesc fara tine
-sa nu afli niciodata ce ascunde inima mea
-sa se stearga amintirile
-sa arda pozele
-sa nu mai regret cuvinte si fapte
-la dragoste jurata sincer
-sa fiu doar eu in viata ta si sa nu fiu doar o alta
-sa ma rog din suflet si mereu nu doar cand am nevoie
-sa nu mai fiu dezamagita
-sa lupt mereu pana la capat
-sa nu mai imi pese de absolut orice
-sa uit tot ce m.a facut sa vars lacrimi reci
-sa nu mai fie cearta si impacare o rutina
-sa nu te mai astept
-sa nu mai fie viata asa de banala si de curva
-sa vina mai repede sufletul cald ce il astept asa de mult
-sa fiu mereu aceeasi cand totul m.a marcat si m.a schimbat
-sa nu mai zambesc
-sa te ating pentru ultima oara,sa iti spun din nou,pentru ultima oara acele vorbe dulci la ureche
-sa nu ma uiti vreodata chiar daca stiu ca ai uitat iubirea ce ti.am purtat.o
-la...noi doi....

marți, martie 04, 2008

Cine urmeaza?

CE voi scrie acum m.a marcat profund si cred ca voi ramane cu amintirea atsa toata viata...acum 10 minute am vazut Destinatie Finala 1...
A fost..si oribil,si palpitant...in primul rand mi s.a parut oribil ptr ca...mie imi plac filmele hrror,thriller mai sadice si mai cu sange...dar..asta m.a mijcat mai moolt...
Nu stiu cati dintre voi ati avut [ne]placerea de a il vedea,dar vi.l recomant...nu o sa vi.l povestesc ptr ca eu ma pierd pe parcurs cu detalii...dar o sa va zic esentialul...un baiat pleaca cu colegii la paris,are o viziune cum ca avionul explodeaza,el coboara cu inca cativa colegi si una dintre profesoare,iar dupa decolare totul se intampla cum a visat.Se descopera din ce cauza s.a intamplat si apare o schita in ordinea in care trebuiau ei sa moara:un baiat,o fata,profesoara,2 colegi,el si prietena lui...de aici incepe actiunea,el presimte si stie cine urmeaza,si ii scapa pe 2 dintre ei...oricum in final raman in viata decat el,prietena lui si inca un baiat care a scapat de moarte prin moartea altuia...
Ce am inteles...ca daia am facut postarea asta..nu sa va povestesc un film...au fost nijte replici uluitoare din care am inteles ca moartea are cate un plan pentru fiecare dintre noi,iar noi prin fiecare gest sau fiecare cuvant sau orice pas facem,putem declansa planul mortii noastre,spre exemplu de la o cana de ceai poti muri...[asta e alta poveste].
Nu suntem nemuritori,dar ii putem salva pe altii,dar si noua ne vine randul,iar daca planul nu a reusit de prima data ,din diverse cauze,a doua oara moartea sigur nu da gres...sau poate...
Sa vorbim mai mult despre planul mortii....nu stiu cum sa exprim ce vreau sa spun...vreau sa spun ca planul mortii in sine...off....deci eu vad moarte in mai multe feluri"neasteptata,calma,dureroasa,chinuitoare,prelungita...depinde de caz,dar,tu poti incerca sa schimbi planul mortii,dar nu vei stii daca ai reusit...Moartea e cu tine la fiecare pas,te urmareste si iti stie fiecare miscare ce urmeaza sa faci,pentru ca planul mortii tale "este scris in stele"[sa vorbesc si eu epic]...moartea poate da gres o data,dar nu de doua ori..
Poate nu am fost explicita,si nu am fost,vroiam sa exprim mult mai multe...dar poate cand o sa descopar cu adevarat ce vroiam sa spun o sa revin...dar pana atunci...Cine urmeaza?

BONUS:[am gasit pe net povestea,o descrie foarte bine..ptr cn intelege bn engleza:D]

Alex and his class are going on a trip to Paris. Just before the plane takes off, he has a vision that the plane he is on is going to explode, killing everyone on board. He then starts a commotion trying to make everyone get off the plane. He manages to convince a few people to get off, but most people don't believe him and stay on board. Shortly after take off the plane explodes, like in his vision.

Afterwards, the survivors of the crash start to die mysteriously. Alex soon realizes that they cheated death, and death has come back to kill them. His only choice is to team up with the other survivors as they try to cheat death. First dies his best friend, Tod after Death strangles him. He talks to Clear about how they cheated death when Carter and his girlfriend, Terry. When Carter is about to have a fight with Alex, Terry tells him she can't handle this kind of behaviour and tells him to "drop fucking dead". Shortly after she is hit by a bus and blood sprays all over Alex's face.

Alex heads home and tries to figure out death's pattern. He realizes that they are dying in the order they would have on board Flight 180. Using a seat chart of the plane, he figures that Mrs. Lewton is next. However, he is unable to save her and Mrs. Lewton is promptly killed after being stabbed and burned. The house explodes due to the gas being turned on. Billy Hitchcock also witnesses this as he is riding his bike. Now with the knowledge of Death's design, Alex and Billy meet up with Clear and Carter. Carter then goes insane (possibly from Terry's death) and parks in the middle of a train track. With the train bearing down, Alex, Clear and Billy manage to escape the car. Alex convinces Carter to get out, however when he tries to, Death locks the car. Alex realises that Carter is next, according to the seating plan of the survivors on the plane. He still tries to save him and eventually does just before the train collides with the car. As the group ponder who is next to die, Billy starts to fight over Carter's fate. As he turns around, a piece of metal from Carter's destroyed car is flicked by the train and decapitates Billy.

Alex realises that because he had prevented Carter's death, it skipped him and went on to the next person, Billy. According to the seat map, Alex would be after Billy making him next on the list. He then secludes himself from anyone, barricading a cabin to protect him from Death. It isn't until later, while he is making a fire, he notices an error. He remembers the two women who asked him to move so they can sit together. Since he moved, he would've been sitting next to Tod, making him sixth to die. But since he didn't move, that placed his seat behind Clear and after her on the list. (error: Alex's design should've been right. He didn't move since he had the premonition. He should've still been sixth).

Clear arrives back at her house and that's when Death starts trying to kill her. Alex arrives and saves from a hanging wire by sacrificing himself. He gets electrocuted by still survives. Six months later, Alex, Clear and Carter are in Paris. They take a moment to remember all those who died of Death's actions. Alex still can't get out of his mind why Death didn't kill any of them. He knows that he didn't die when he pulled the burning wire from Clear's car and that no one saved him. As he thinks, he notices several signs of Death nearby. He tries to leave, to protect Carter and Clear.

As he is walking across the road, a bus appears and Carter saves him in the nick of time. Alex realises Death had come back for them as he was intended to die. He reveals this to Carter and Carter asks who's next. Since Carted saved Alex, it skips him and goes back to Carter. The billboard that was detached from a brick comes swinging towards Carter. Just when Carter is about to die, the film ends.

duminică, martie 02, 2008

alone...again


am ajuns din nou in acele momente in care ma simt singura...trebuie sa recunosc ca trecuse aproape o saptamana de cand nu am mai avut acest sentiment...era bine...poate stabilisem un record,pentru ca deja trecusera 6 zile de cand ma simteam...bine?!
dar s.a stricat tot...aseara a fost frumos...strada ,eu,prietenii si sticla de red bull[tigara a lipsit cu desavarsire pentru prima data]...si m.am simti..."fericita"[?????]...era bine...dar m.am trezit acum,la aproape 20 de ore si realizez ca sunt din nou singura,ca l.am pierdut si ca poate de data asta nu o sa se mai intoarca,si sigur de data asta nu se mai intoarce...pentru ca ar fi pentru a 3.a oara...si o persoana iarta o data,de doua ori,de trei..dar deja de patru ori sa greseaza cum am facut eu este prea mult...
Si stiu ca este doar vina mea si sunt singura responsabila pentru singuratatea mea,pentru ca nu sunt prefect,si incerc sa fiu si stiu ca acest sentiment prezent acum...se datoreaza faptului ca eu incerc sa fiu ...perfecta,si nu imi iese,pentru ca zilnic exista o bataie cu mine insami...vreau sa fiu fericita si vreau sa fiu perfecta si in acelasi timp nu vreau sa mai fiu "fericita"[in sensul ca nu mai vreau sa rad,sa alerg,sa vorbesc,nici macar sa zambesc,sa schitez un zambet...]...si mereu castiga fericirea...si eu nu vreau sa castige,pentru ca uneori daca eu sunt fericita altcineva e trist,si regret..sunt fericita pe moment dupa care in secunda noi ma dau cu capul de pereti,plang si sunt...singura din nou.
Intunericul e mereu prezent ca o umbra care sta ascuns si asteapta momentul potrivit in care sa acapareze lumina si sa ma domine total,sa faca orice raza de speranta,fericire,iubire sa dispara,si uneori sunt sigura ca ar fi mai bine asa,ca intunericul sa ma stapaneasca mereu,sa ma detina,sa nu mai zambesc,sa am puterea sa ignor,sa am puterea sa nu ma mai gandesc la ce a fost si sa ma gandesc numai la viitor fara sa traiesc prezentul pentru ca mereu prezentul este nesatisfacator,poate mai nesatisfacator ca trecutul,macar cand ma gandesc la viitor pot sa visez...sa visez ca sunt pe soare,sa visez ca am o inima,sa visez la nemurirea sufeltului,sa visez la fericire,sa visez ca...nu sunt singura...singuratate provocata de mine...