"Momente dificile in viata oricarui copil"-uneori am impresia ca lucrurile astea inexplicabile[ptr mn] mi se pot intampla doar mie...dar nu e asa..sunt altii care au probleme chiar mai mari decat ale mele...dar ce sa faci..toti credem ca noi suntem cei mai importanti si ca noi suferim cel mai mult...
Mi.am acordat un timp de gandire...6 zile..nu m mai scris pe blog,nu am mai vb cu nimeni,am incercat sa nu ma mai implic.Singurul lucru...[sau au fost mai multe??]pe care l.am[le.am] realizat a fost ca nu ma mai intereseaza persoana lui...si ca asa cum a spus el eu nu vreau sa fiu cu el pentru ca il iubesc pana la cer si inapoi la patrat,ci doar fiindca nu il puteam avea,asta ma facea sa il doresc si mai mult si sa vreau sa fie al meu..si cand il aveam..ma plictiseam..si tot asa..si mie doar mi s.a parut ca il plac[iubesc impropriu spus ptr ca am doar 14 ani...nici pe aia]cand de fapt singurul lucru care imi placea la el era faptul ca nu il puteam avea...si cam asta am realizat..
a si ca "prietenii mei" mai "iubesc" la nebunie...si prieteni adevarati s.au dovedit doar cei la care nici nu ma ajteptam..prieteni adevarati..si cam asta am realizat...m.am hotarat sa incep sa scriu pe blog si despre cartile pe care le citesc ptr ca nu imi plashe sa scriu pe un caiet pe care oricum o sa il pierd sau o sa il arunc..scriu si oribil si imi este lene sa imi exprim sentimentele pe foaie..mai bn pe blog...pana la umra e jurnalu meu..asa ca see ya...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu