Pur si simplu. In saptamana astea si presupun ca pana voi termina scoala, voi fi plina numai de sentimente de scarba, repulsie si dispret. Nu credeam ca o sa ajung sa urasc si sa mi se intoarca stomacul pe dos cand vad o persoana pentru care mi-as fi dat si viata acum ceva timp. Nu mai am rabdare sa se termine tot. Noi...nu putem sta sub acelasi acoperis fara sa nu ne scuipam, injuram si criticam. Tu..nu poti gandi rational. Nu eu sunt cea retardata scumpule. Tu esti ala cu probleme. Si unele foarte greve. Niciodata o persoana nu a reusit sa trezeasca in mine atatea sentimente rele..si toate in acelasi timp. Te urasc cum nu poate uri nimeni pe lumea asta. Si da...stiu ce spun. Chiar daca nu mi-ai omorat vreun apropiat sau daca nu m-ai ranit fizic[ nu foarte grav..dar ai facut-o candva]... tot te urasc. Pentru ca mi-ai distrus cativa ani din viata mea si din drumul meu spre dezvoltare foarte important, m-ai facut sa ma urasc pe mine inainte de toate, sa nu ma apreciez catusi de putin si sa nu dau doi bani pe viata mea, pe caracterul meu, pe sufletul meu. Ai nutrit in mine sentimente teribile, si care, daca nu te asteptai, acum au iesit la suprafata. Nu ma provoca, pentru ca s-ar putea sa scot si eu ghearele si sa ma razbun pentru toate lunile in care ti-ai batut joc de mine.
Si nu o sa mai fiu Dudu aia blanda, plangacioasa si firava, si o sa devin o fiara, si niciun prieten de al tau sau prietena nu o sa ma opreasca. Nu o sa am mila pentru ca niciunul din "prietenii " mei nu a avut vreodata fata de mine.
Si asa... nu mai am nimic de pierdut, sufletul meu e de mult plecat. Dar parca nici nu mai am putere sa lupt cu voi... puteti sa va bucurati de victorie...

Habar nu am care e treaba cu lumea asta. ATI INNEBUNIT FRATILOR? Calm... va rog. Imi distrageti atentia de la filmul existentei mele tulburatoare de adolescenta de 15 ani aproape. Ce sa zicem! Multumesc!

Visul unei nopti de vara...

Vreau inapoi inocenta iubirii care o purtam in suflet in verile copilariei mele. Si sa ma pierd in albastrul cerului de mai, in verdele pajistii de martie si in galbenul papadiilor. Sa uit ca existati si sa ma afund in propriul abis pictat in culori calde,
de vara, presarat cu stelele vazduhului unei nopti senine si impletit cu dragoste. Sa calc in picioare ura care il va invada si sa o inlocuiesc cu prietenie, sa starpesc dispretul si sa pun in locul lui minunatul sentiment al libertatii, sa nimicesc orgoliul care mi-a facut atata rau si gaura sa o umplu numai cu recunostinta.
Asta e visul meu... in care tu esti alaturi de mine, tinandu-ne de mana fara sa ne atingem macar, sa fim unul in mintea celuilalt. Impreuna sa inaltam primul zmeu si sa nu uitam de unde am plecat.

*************************************

Nu stiu... de ce trebuie sa fiu chiar asa. Sa gandesc asa. Niciodata nu mi-a placut persoana mea si cu atat mai putin imi place acum. Cand am inceput sa gandesc asa. Parca am devenit obsesiv-compulsiva. Vreau ca totul in jurul meu sa fie in absoluta armonie; asa cum vreau eu - perfect. Poate asta e cea mai mare problema a existentei mele. Mereu dar mereu... vreu ca totul sa fie perfect. Pana si oameni care ma inconjoara, actiunile lor, evenimentele care se desfasoara in jurul meu dar totusi nu gravitationeaza in jurul meu. Am renuntat de mult la ideea ca eu candva voi fi perfecta, eu sau oricare alta persoana de pe Pamant. Dar totusi nu pot tine in frau dorinta care imi ordona sa fac tot ce pot ca totul sa fie perfect. Ca X sa nu se certe cu Y pentru ca i-a furat guma sau i-a rupt rigla, ca bancile sa fie asezate in ordine si sa fie curatenie in clasa ca sa nu mai tipe diriga, sa incerc sa evit contactul cu D ca sa nu ii tulbur existenta, dar nici sa mi-o ingreunez pe a mea [sincer nu cred ca pt mn e asa greu cum e pt el sa ma suport..totusi eu il urasc dar si tin la el si simt nevoia sa il protejez si sa ii fac oricand pe plac, pe cand el nu vrea decat sa stau cat mai departe de el]. Dar totusi mereu incerc sa nu il tulbur si sa stau cat mai departe de el. Si asa... parca totul pare perfect. Poate si de aia de fiecare data cand ma injoseste intr-un mod saul altul, verbal sau psihic... nu pot riposta. Asta nu ar duce decat la un dezechilibru in viata mea si asa prea cutremurata, prea extrem de zdruncinata si dezordonata. De aceea intotdeauna incerc sa fac in asa fel incat toate actiunile din jurul meu sa se intample intr-un mot cat mai armonios, placut si propice pentru toata lumea. Stiu stiu... nu pot schimba lumea cu asta dar macar incerc.
Poate ca tulburarea mea obsesiv-compulsiva nu se refera neaparat la echilibrul si perfectiunea lucrurilor din jurul meu, ci poate se refer la teama de a-mi pierde controlul[asta e unul din semne], la faptul ca imi doresc ca toti sa se inteleaga bine, sa nu fie certuri sau... nu stiu alte dezechilibre.
Sau poate eu am innebunit... chiar pe bune de tot. Nu am zis nici pe departe ca sufar de tulburare, doar ca la mine este o paralela intre simptomele adevarate si lucrurile de care sunt obsedata, si care intr-un mod intamplator se manifesta la fel.
Ceea ce e foarte frustrant pentru mine ca persoana a carui viata se afla in continua schimbare, in continuu zbucium, dezechilibru, neintelegere, neconvingere si fulgere.

Voci. Nevada. Casatorie. Sarituri de pe stanca.

Lumina becului din spatele blocului nici nu mai exista. Sistem idiot din Romania. Am sunat de 3 sapamani sa il inlocuiasca. E prea intuneric... poate de aia imi e asa frica. Parca... aud ceva. E doar televizorul la care o prezentatoare se agita sa imi explice mie, in reluare bineinteles, la ora 4 dimineata ca pot sa tai ceapa fara sa lacrimez. Oscilez intre starea de amortire dinainte de somn, cea de somn, cea de trezire, de oboseala si extrem de multa durere. Aerul e prea incarcat in camera mea. M-as ridica sa deschid un geam, da la dracu' mi-e prea frica sa ma dau jos. Imi blochez privirea asupra unui punct de deasupra telefizorului ... si inchid ochii. Stau, stau, stau, stau... stau. Renunt la incercarea de a adormi. Daca nu am facut-o pana acum sigur nu o sa o mai fac nici de acum incolo. Imi dau mana jos pe langa pat si apuc paharul de apa. Are un gust ciudat.... poate pentru ca a stat toata noaptea acolo. Cum naiba sa citesti o carte de 476 de pagini, romantica, impletita cu actiune dar multa iubire... si sa nu poti sa dormi? E de groaza cu psihologia asta a mea. Si ma mai astept sa ma inteleaga cinema...cand nici eu nu ma inteleg pe mine. In fine!! Totusi ma cuprinde o stare din aia de somnolenta si adorm... dorm... dorm, dorm, dorm... Dar ma trezesc... si iti aud vocea. Ha ce prostie. V-am zis ca am probleme cu "creierii capului". Dar te aud de parca ai fi chiar langa mine. In pat cu mine. Cu capul pe perna mea si cu buzele in urechea mea. De ce dracu' sunt asa adormita si nu pot sa te aud? Cine dracu' m-a pus sa adorm exact cand nu trebuia, si sa ma trezesc buimaca? Dar vreau sa dorm la loc... dar nu vreau nici sa dispara vocea asta. Stiu stiu stiu stiu. Doar visez.... nu vreau sa ma trezesc. Luati-o cum vreti...vreau sa dorm sa nu ma trezesc.....sa nu mai stau treza sa dorm...orice numai sa nu pierd bolboroseala aia.
Si............ acum de ce sunt in desertul din Nevada? O Doamne prea mult C.S.I chiar poate dauna... bine mie imi dauneaza orice. Si .... o Doamne de ce stau deasupra prapastiei? Si o Doamne din nou de ce sunt imbracata in mireasa???? ŞIT. Ok... calm. Deci... sunt in Nevada, sunt nu stiu cate grade pese 40, imbracata in mireasa si deasupra unei prapastii care ar omora pana si pe Zeus [metaforic vorbind]. Acum...ce fac? Se presupune ca daca eu sunt mireasa... imi trebuie un ... mire. M-am casatorit? O sa ma casatoresc? Care e treaba? De ce sunt singura? Si totusi...cine mi-a cumparat rochia a facut o alegere proasta. Nu e genul meu. STAI PUTIN! Poate m-am casatorit in Las Vegas cu cel mai dragut baiat care l-am intalnit aici, fara martori fara nimic... am ales prima rochie care mi-a picat la mana si mi s-a indeplinit visul. HAAAA! Asta ar explicat de ce sunt in desert, singura, imbracata in mireasa. Poate fabulosul meu mire... a fugit de responsabilitati. Sau si-a dat seama ca sunt o pacoste. Sau doar a vrut sa vada daca il iau de barbat. In fine clar e ca eu aberez pana si cand visez. Sunt tufisuri in Nevada? Ca zici ca mai degraba sunt intr-o padure. Numai boscheti verzi, copaci foarte inalti... aproape o padure in spatele meu. PFIU. Magie. Am o idee. Hai sa sar. Da da da... stiu... nu am parasuta. Cui ii pasa? Sunt intr-un vis. Bai pana si in vise sunt o nebuna. Oricum in realitate nu as fi putut sa fac asta oricat as fi vrut dar daca sunt totusi intr-un vis hai sa profit. Urasc ca nu am pantofi. Chiar si tocurile de 10 cm ar fi fost mai bune decat nisipul asta aspru si pietricelele care imi intra in talpa. Stop. Am ajuns exact la limita. Si daca e un vis de ce mi s-au inmuiat genunghii? As vrea sa vad ce fata am facut. Amuzant. Uhu simt o adiere care imi gadila degetele de la picioare. Stai. Parca erau peste 40 de grade. In fine. Hai sa sarim. Deci pregatire pregatire. Nu ne uitam in jos. Cum sa sar. Nu prea stiu eu sa inot[nu stiu deloc] dar trebuie sa ma hotarasc daca sar cu picioarele inainte sau in cap. In cap. Hai. Pe locuri... fiti gata... stop. Care esti ma de ma tragi de mana si nu ma lasi sa sar? Bai sunteti formidabili nici cand visez ca sunt o ciudata imbracata in mireasa care sare dp o stanca din Nevada tot nu ma lasati in pace? Eh poate nu ai facut bine ca m-ai prins. Oricine ai fi fost, daca ai vrut sa ma salvezi... imi pare rau sunt cam grea. Trebuia sa stii ca o sa ma scapi. STOP. Sunt in cadere libera. Ce ciudat... bizar chiar. Deja auzul meu nu mai functioneaza... dar senzatie e de milioane. Adrenalina imi pulseaza in vene... poate cam prea tare caci simt o vena de la cap aproape explodand. Dar imi place. Cam lung picajul asta. Credeam ca era o distanta mai mica pana jos. Si totusi nu e ca in visele alea in care cat singura de pe prapastie si tip, dar nu ma aude nimeni, nici macar eu. Ma simt...libera. Oare cine era tipul care m-a prins. Clar era un barbat caci avea mainile mari. Inapoi la cazatura. Sa ma uit in jos? Hai sa ma uit. NUU!! Mare greseala. Unde e pamantul? De ce merg spre o gaura rosie? De fapt tot Pamantul si ma refer la el ca la planeta, e rosu. Nici nu ma mai vad pe planeta. Ma vad pe Univers. Si eu sunt acolo... mica. Cad pe bila rosie. Si trag dupa mine Soarele, Luna, Venus, inelele lui Saturn... tot sistemul. Dar ma ploua. Ciudat.
Si ma trezesc. Urat vis. Aia inca mai abareaza la televizor. La dracu' am varsat paharul cu apa. Se crapa de ziua. Urasc sa visez.

Care e faza cu legea aia idioata care zice ca nu ai voie sa ataci hotul/infractorul care iti intra in casa doar daca e noapte? Pai bai idiotilorrr...voi nu aveti creier[logic ca nu]. Astia care au dat legea asta sunt niste tampiti in toata firea. Aveti probleme cu capul? Anu' trecut mi-au spart casa...cu mine in casa dormind.... eu, mama si tata in casa, si ala a intrat peste mine. Daca eu ii dadeam una in cap si il omoram ce? intram la puscarie ca l-am omorat? IN CASA MEA, LA 5 DIMINEATA, INTRASE SA MA FURE...pe proprietatea mea... SI TOT EU INTRAM LA PUSCARIE? ha:)). Sunteti haiosi pe bune... bine stii ce o sa fac? Pentru RETARDATII astia care au dat legea. O sa il poftesc la o cafea, o sa ii dau prajituri facute de mama, o sa vorbim despre criza financiara si o sa povestim din copilarie. Intre timp o sa il anunt ca sun la politie..si daca mai vrea sa mai stea sa vorbeasca si cu incompetentii aia care oricum or sa ajunga pe la 12 13..ora pranzului....nu ca sectia de politie nu ar fi la 5 minute de casa mea. Asa o sa fac... e bine? PERFECT.
Dar hai sa nu lasam asta sa ne influenteze. Am ramas cu traume.... dorm cu lumina aprinsa noaptea si nu raman niciodata singura aseara. Da ce il intereseaza pe parlamentaru' idiot care are un B&W negru, 15 case si un cont gras la banca, ca eu nu mai pot sa dorm? PAI NU IL INTERESEAZA.:)).
Si totusi asta nu e singura idiotenie din Romania. Sa nu mai zic de cocalari, pitzipoance.... specimene din astea. Bah eu nu am zis ca Romania nu e tara divina, superba minunata extraordinara cu resurse[sa zicem....aveam si noi acum cativa zeci de ani], cu atractii turistice, arhitectura spectaculoasa peisaje din basme..o istorie de cand era lupu' catel... dar... de ce trebuie sa fim atat de idioti? Stiti ce..cre' ca e vina noastra ca tara asta a ajuns cum e. Mereu ultima la toate lucrurile bune si prima la cele rele.
Ma mai enerveaza o chestie..toti cacanarii sunt concentrati in metropole. NU E CORECT. nu e corect. De ce toti taranii[ma refer la specimenele mentionate mai sus] trebuie sa traiasca la oras? De ce nu puteti sa va izolati si voi la fundu' Moldovei, in cel mai tare sat cu sclipici, dolari in copaci si .....vaci care poarta tricouri Versace? Va rog.. va invit. Nu va mai suport. Bah daca port o fusta nu pot sa ies pe strada pentru ca imediat ce am pus piciorul afara din bloc sunt huiduita din stanga si din dreapta si toti ratatii intorc capu dupa mine cu texte gen "ce craci sexy ai pisi" sau "o la la baby...esti sexy sa moara mama". Serios.... sunteti prosti? DAAAAAA.
Sa nu mai zic de gunoaie, simfonia claxoanelor din Piata Romana, aurolacii de la metrou care imi intorc stomacul pe dos etc etc etc.
Dar ce sa facem...traim in Romania si... trebuie sa ne adaptam. 100-200 persoane care gandesc asa ca mine, nu pot schimba o tara intreaga.

Leapsa furata

1.SUNT extrem de confuza in acest moment.

2.AŞ VREA sa pot sta pe o pajiste, sa simt roua diminetii si sa suflu intr-o papadie. Si tu... da tu, aparatul meu minunat de facut fotografii, alaturi de mine.

3.PĂSTREZ toate amintirile pretioase intr-o cutie de cristal suflata cu fericire, batuta cu pietre ce speranta si invelita in valul timpului.

4.MI-AŞ DORI un trepied.

5.NU-MI PLACE ciorba.

.6.MĂ TEM DE timp, casatorie, responsabilitati, schimbari drastice, esec, ego, animale.

7.AUD cam prost dar nu imi scapa nimic legat de mine.

8.ÎMI PARE RĂU ca repet prostiile din trecut.

9.ÎMI PLACE Twilight.

10.NU SUNT o persoana rea.

11.CÂNT sub dus.

12.NICIODATĂ nu voi uita prima iubire.

13.RAR ma mai gandesc la tine. E un lucru f bun.

14.PLÂNG ... din orice.

15.NU SUNT narcisista dar imi place totul la mine.

16.NU ÎMI PLACE culoarea rosu.

17.SUNT CONFUZĂ in ceea ce priveste viitorul.

18.AM NEVOIE de o noua "Dudu".

19.AR TREBUI sa invat sintaxa frazei.

20.AŞ PUTEA sa iti dau un pumn in ochiul drept daca nu as sti ca o sa imi dai si tu unul in stangul.
Sa o fure cine vrea.[haha..nu mai e furat..ca va dau eu permisiunea]

furata de aici

.

Nu-mi doresc decat ca tu sa fi bine. Si eu fericita. Nu impreuna. La capete diferite ale lumii. Sa nu te mai vad. Tu cu prostia ta, eu cu a mea. Nu te mai vreau. Nu vreau sa stiu ca mai existi. Daca trebuie sa ne mai suportam 2 luni, o fac si pe asta. Am facut lucruri si mai grele. Dar sa nu te astepti sa te respect ca si pana acum. Esti o javra. Pentru mine...esti mort. Erai de mult dar nu am vrut sa accept.




Robert Pattinson- The meadow

Autoportret in 3 capitole - FINISH[3]

Cum am mai spus o adolesenta visatoare, prietenoasa uneori. Periculoasa alteori. Comentez cand nu imi convine ceva. Mi-ar placea sa spun ca...in viitor ma vad o femeie puternica, realizata... dar nu o pot face pentru ca eu nici macar nu ma pot decide la ce liceu sa merg. Poate cu un caracter dificil pentru unii, greu de inteles iar pentru altii o carte deschisa. Cad usor in ispita... dar la fel de usor stiu sa ma opresc cand este cazul. Nu stiu daca sunt mai normala sau mai anormala... dar sunt speciala.
Si pentru ca imi place sa experimentez chestii noi o sa dau pentru prima oara o leapsa pentru Ceci ... autoportret^^