Voci. Nevada. Casatorie. Sarituri de pe stanca.

Lumina becului din spatele blocului nici nu mai exista. Sistem idiot din Romania. Am sunat de 3 sapamani sa il inlocuiasca. E prea intuneric... poate de aia imi e asa frica. Parca... aud ceva. E doar televizorul la care o prezentatoare se agita sa imi explice mie, in reluare bineinteles, la ora 4 dimineata ca pot sa tai ceapa fara sa lacrimez. Oscilez intre starea de amortire dinainte de somn, cea de somn, cea de trezire, de oboseala si extrem de multa durere. Aerul e prea incarcat in camera mea. M-as ridica sa deschid un geam, da la dracu' mi-e prea frica sa ma dau jos. Imi blochez privirea asupra unui punct de deasupra telefizorului ... si inchid ochii. Stau, stau, stau, stau... stau. Renunt la incercarea de a adormi. Daca nu am facut-o pana acum sigur nu o sa o mai fac nici de acum incolo. Imi dau mana jos pe langa pat si apuc paharul de apa. Are un gust ciudat.... poate pentru ca a stat toata noaptea acolo. Cum naiba sa citesti o carte de 476 de pagini, romantica, impletita cu actiune dar multa iubire... si sa nu poti sa dormi? E de groaza cu psihologia asta a mea. Si ma mai astept sa ma inteleaga cinema...cand nici eu nu ma inteleg pe mine. In fine!! Totusi ma cuprinde o stare din aia de somnolenta si adorm... dorm... dorm, dorm, dorm... Dar ma trezesc... si iti aud vocea. Ha ce prostie. V-am zis ca am probleme cu "creierii capului". Dar te aud de parca ai fi chiar langa mine. In pat cu mine. Cu capul pe perna mea si cu buzele in urechea mea. De ce dracu' sunt asa adormita si nu pot sa te aud? Cine dracu' m-a pus sa adorm exact cand nu trebuia, si sa ma trezesc buimaca? Dar vreau sa dorm la loc... dar nu vreau nici sa dispara vocea asta. Stiu stiu stiu stiu. Doar visez.... nu vreau sa ma trezesc. Luati-o cum vreti...vreau sa dorm sa nu ma trezesc.....sa nu mai stau treza sa dorm...orice numai sa nu pierd bolboroseala aia.
Si............ acum de ce sunt in desertul din Nevada? O Doamne prea mult C.S.I chiar poate dauna... bine mie imi dauneaza orice. Si .... o Doamne de ce stau deasupra prapastiei? Si o Doamne din nou de ce sunt imbracata in mireasa???? ŞIT. Ok... calm. Deci... sunt in Nevada, sunt nu stiu cate grade pese 40, imbracata in mireasa si deasupra unei prapastii care ar omora pana si pe Zeus [metaforic vorbind]. Acum...ce fac? Se presupune ca daca eu sunt mireasa... imi trebuie un ... mire. M-am casatorit? O sa ma casatoresc? Care e treaba? De ce sunt singura? Si totusi...cine mi-a cumparat rochia a facut o alegere proasta. Nu e genul meu. STAI PUTIN! Poate m-am casatorit in Las Vegas cu cel mai dragut baiat care l-am intalnit aici, fara martori fara nimic... am ales prima rochie care mi-a picat la mana si mi s-a indeplinit visul. HAAAA! Asta ar explicat de ce sunt in desert, singura, imbracata in mireasa. Poate fabulosul meu mire... a fugit de responsabilitati. Sau si-a dat seama ca sunt o pacoste. Sau doar a vrut sa vada daca il iau de barbat. In fine clar e ca eu aberez pana si cand visez. Sunt tufisuri in Nevada? Ca zici ca mai degraba sunt intr-o padure. Numai boscheti verzi, copaci foarte inalti... aproape o padure in spatele meu. PFIU. Magie. Am o idee. Hai sa sar. Da da da... stiu... nu am parasuta. Cui ii pasa? Sunt intr-un vis. Bai pana si in vise sunt o nebuna. Oricum in realitate nu as fi putut sa fac asta oricat as fi vrut dar daca sunt totusi intr-un vis hai sa profit. Urasc ca nu am pantofi. Chiar si tocurile de 10 cm ar fi fost mai bune decat nisipul asta aspru si pietricelele care imi intra in talpa. Stop. Am ajuns exact la limita. Si daca e un vis de ce mi s-au inmuiat genunghii? As vrea sa vad ce fata am facut. Amuzant. Uhu simt o adiere care imi gadila degetele de la picioare. Stai. Parca erau peste 40 de grade. In fine. Hai sa sarim. Deci pregatire pregatire. Nu ne uitam in jos. Cum sa sar. Nu prea stiu eu sa inot[nu stiu deloc] dar trebuie sa ma hotarasc daca sar cu picioarele inainte sau in cap. In cap. Hai. Pe locuri... fiti gata... stop. Care esti ma de ma tragi de mana si nu ma lasi sa sar? Bai sunteti formidabili nici cand visez ca sunt o ciudata imbracata in mireasa care sare dp o stanca din Nevada tot nu ma lasati in pace? Eh poate nu ai facut bine ca m-ai prins. Oricine ai fi fost, daca ai vrut sa ma salvezi... imi pare rau sunt cam grea. Trebuia sa stii ca o sa ma scapi. STOP. Sunt in cadere libera. Ce ciudat... bizar chiar. Deja auzul meu nu mai functioneaza... dar senzatie e de milioane. Adrenalina imi pulseaza in vene... poate cam prea tare caci simt o vena de la cap aproape explodand. Dar imi place. Cam lung picajul asta. Credeam ca era o distanta mai mica pana jos. Si totusi nu e ca in visele alea in care cat singura de pe prapastie si tip, dar nu ma aude nimeni, nici macar eu. Ma simt...libera. Oare cine era tipul care m-a prins. Clar era un barbat caci avea mainile mari. Inapoi la cazatura. Sa ma uit in jos? Hai sa ma uit. NUU!! Mare greseala. Unde e pamantul? De ce merg spre o gaura rosie? De fapt tot Pamantul si ma refer la el ca la planeta, e rosu. Nici nu ma mai vad pe planeta. Ma vad pe Univers. Si eu sunt acolo... mica. Cad pe bila rosie. Si trag dupa mine Soarele, Luna, Venus, inelele lui Saturn... tot sistemul. Dar ma ploua. Ciudat.
Si ma trezesc. Urat vis. Aia inca mai abareaza la televizor. La dracu' am varsat paharul cu apa. Se crapa de ziua. Urasc sa visez.