Cum ar fi fost daca...

Cum ar fi fost daca ea nu ar fi existat?
Daca intre noi nu se rupea legatura?
cum ar fi fost daca tu nu erai doar un copil?
Cum ar fi fost daca m-ai fi placut cu adevarat?
Cum ar fi fost daca nu ar fi fost roscata?:))
Daca noi nu ne cunosteam?
Daca nu filtram cu tine?
Daca nu iti zambeam pana in ultima clipa?
Daca tu ma ascultai?
Daca nu ma sarutai?
Daca nu te sarutam?
Si cum ar fi fost daca acum am fi fost impreuna?
Cum ar fi fost daca sentimentul era reciproc?
Cum ar fi fost daca nu ai mai fi ras mereu?
Oare ar fi fost diferit?
Si ultima intrebare fara raspuns...Si oare cand ma sarutai tot cu gandul la ea erai?
Si ma gandeam...cum ar fi fost ca noi sa fim impreuna mereu. Tu un mare arhitect, iar eu o avocata de succes. Amandoi foarte atenti unul cu altul, cu o casa la plaja si o masina mare pentru toti cei 3 copii ai nostrii, si un apartament cu 4 camere. Noi doi, lasand copiii la mama mea, plecand in lume, singuri, intr-un loc in care sa nu fie nimeni, nimic, fara prieteni, fara parinti, fara colegi, fara responsabilitati, fara griji, intr-un mare paradis in care ne-am fi bucurat unul de altul.Iar in zilele obisnuite, tu sa ma trezesti...anuntandu-ma ca mai am jumatate de ora pentru a ajunge la slujba, ti-as fi spus ca trebuie sa ma machiez si ca o sa intarzii, dar cu vocea ta blanda m-ai fi linistit si mi-ai fi spus ca nu am nevoie de niciun machiaj, deoarece naturaletea este o parte a fiintei mele. Mi-ai fi pregatit micul dejun, preferatul meu, cereale si suc te portocale. Te-as fi rasplatit cu cu un sarut de dimineata si as fi renuntat pentru o zi la slujba, am invoi copiii de la gradinita si am fi petrecut o zi toti, impreuna, impartind iubire. Dar asta ar fi fost...nu este..si nu va fi deoarece amandoi am ales sa fie diferit, tu, eu, pe doua drumuri diferite.