vineri, februarie 15, 2008

AripiFrante


Uitandu.ma la viata ce a fost mi.am dat seama ca totul a fost fara rost...plangand incet si suspinand intorc capu inainte spre ceea ce va urma si vad ca totul e de prisos..putin cate putin picioarele mi se inmoaie si ma gandesc oare de ce exist?acest rasp candva poate il aveam...dar...rand pe rand tot ce iubeste se duce...unu cate unu te parasesc...fiecare pleaca in diverse locuri...unu moare...altu te lasa ca cica nu meriti...dar fiecare rupe cate o bucatica din tine...si fara sa isi dea seama te lasa fara rost....incet incet simti cum moartea te cuprinde si iti doresti sa vina cat mai repede....de suferinte si dureri sa scapi ai da orice...dar nui usor sa scapi de ele...mici lacrimi fantomatice pe fata ti se scurg si realizezi ca esti un zomby mergator...mort pe dinauntru viu pe dinafara,,,un cadavru mergator...te impiedici ..cazi jos...te gandesti sa ma ridic?sau sa raman jos?te ridici mai mergi putin si cazi iar...te gandesti sa ma ridic?si tot asa...pana cand simti ca nu mai ai forta sa umbli fara rost..atunci incet incet te intinzi pe jos cu lacrimile printre gene iti zici chiar nu mai are rost...inchizi ochii intunericul te cuprinde incet incet toate greutatile te parasesc..in departare o lumina...sau intuneric...sau ce o fi...dar stii ca ai lasat in urma tot ceea ce in viata te-a distrus si te-au dezamagit...privesti incet in urma in departari de sus(de jos) zambind incet iti zici multumesc doamne ca mai scapat de toate suferintele....incepi sa razi plangand incet stiind ca viata tia fost fara rost..incepi sa razi mai tare...si bufnindute plansu te intrebi...ce am lasat in urma?si amarat de tot cobori capu jos si oftezi si iti zici nimic ai trait de prisos...adio viata adio sansa de a fi iubit adio sansa de a fi fericit....adio tot adio eu...adio toti adio..
nu mai vreau sa traiesc in aceasta lume, nu mai pot,nu mai suport sunt de mult timp aici si am fost prea ranita as vrea sa fi aici alturi de mine simpla ta prezenta m ar fcae sa fiu fericita cu toate ca acest lucru a fost ucis de mult l.as putea avea dacai fi aici langa mine as simti altfel poate as rezista mai mult si nu as innebuni ,cand plangi as vrea sa fi aici cand tipi as vrea sa.ti spun ce am simtit as vrea sa te am ,am incercat sa fac sa nu doara atat dar este imposibil a fost prea mult, prea tare ,mi. ai frant aripile ,nu pot zambi pt ca as minti ,incerc sa zambesc dar nu pot decat cu buze strambe ar fi usor de iertat dar nu in aceasta lume....nici lacrimi nu mai am ,nici inima nu mai pot darui ,as vrea sa stiu ce ai crezut tu atunci cand m.ai facut sa sufar ,oricum nu cred ca mai conteaza probabil ca nu sa treaca niciodata dar....poate ma pot abisnui si...candva o sa fie altfel daca lumea nu va mai fi atat de cruda...

Niciun comentariu: