marți, august 24, 2010

nimic nu se compara cu dupa amiezile tarzii de vara. cand... epuizati de atata iubire leneveam in pat
gustul tau sarat
si buzele rosii
era cald si ne lipeam
ni se lipea pielea, si iubirea. si tot.
si stateam lipiti pana nu mai puteam. si ramaneam unul.

2 comentarii:

Balonas spunea...

hey , nu trebuie sa iti ceri scuze ca ai scris mult,relax.
si am momente in care chiar cred in ce spui , cum ai spus tu . serios . numai ca starea mea depresiva ma impiedica sa le accept , si...nu stiu.si da , ai dreptate si cand spui ca lucrurile mici ne fac viata . ai dreptate in cam tot ce zici acolo.
um..aa...cred ca daca ne-am si cunoaste personal , chiar ne-am intelege , nu stiu de ce :).
oricum , mersi pentru toate cuvintele si mai ales pentru cat de mult diferi ca mentalitate si perceptie asupra oricarui lucru , fata de mine . tu nu realizezi [cred] dar esti de ajutor .
te imbratisez.ai grija de tine

grivie spunea...

Ti-am lasat un premiu la mine pe blog:*