sâmbătă, septembrie 26, 2009

Si ma ploua. Ma ploua pe aripi. Tu nu vezi...esti departe. Si ploaia, tot cade. Tot pe aripi. Si le topeste... nu sunt de ceara. Sunt aripi... de speranta. Si ploua... cu iluzii. Si cu dragoste. Ce cocktail letal.
Tocmai cand reusisem sa ma ridic. Cu aripile alea firave, de speranta. Si acum... cad. Lin. Dansand. Si vandul imi potoleste arsurile. Si cad. Alunec. Ma ustura locul unde aveam aripi... ma ustura.
Si inca mai ploua... si eu inca imi mai balansez sufletul in aer.
Mainile, reci, arzator de reci. Ma ard... nu doar in locul aripilor. Dar imi place... sunt ale tale. Ce cocktail letal. Ma odihnesc, in flacari. Fulgi din aripi cad peste noi.

Si ploua... incet.

2 comentarii:

Anonim spunea...

hope is itself a kind of happiness and perhaps the main happiness that this world offers. you know, after the rain comes the rainbow.

Unknown spunea...

O.O foarte frumos spus..
hey...
keep it up
<3