miercuri, septembrie 23, 2009

Imi e asa dor...
Imi e dor de jocurile inocente din parc, pe cand aveam doar 5 ani.
Imi e dor sa zambesc doar pentru ca asa simt... fara motiv.
Imi e dor de cantecele pe care le aveam mereu in minte.
Imi e dor sa citesc carti care ma duceau intr-o lume... diferita.
Imi e dor sa vars o lacrima doar pentru ca sunt fericita.
Vreau sa ador, sa zambesc, sa tip, de respir, sa ating doar cu privirea... toti visam la o lume numai a noastra... eu nu am voie?
Imi e dor de mine... de tine... de noi


...

3 comentarii:

AnEmOnE spunea...

foarte frumos..
si mie imi e dor de cam aceleasi lucruri..
<3
hang in there
:*

Anonim spunea...

we all have our own time machines. some take us back, are called memories (never forget them) . some take us forward, are called dreams (never quit on them). forgoting memories means sacrificing parts of your life. squeeze as many memories for the long insomnia at time when you are old.

Puncte. spunea...

mie cel mai mult mi-e dor sa zambesc... :)